marți, 28 martie 2017

Postul Mare

Cu un strop de faustic în cea care par a fi, în cea care sunt pentru cea care am rămas, exersez visând antigravitația și mersul pe sus.
Poate pe muntele nobil cu frunze de laur va fi încunununat efortul de a îndepărta orice contrast între creştini şi necreştini, catolici şi evanghelişti, ortodocși și reformați, albi, negri şi galbeni... între bogaţi şi săraci... între nord şi sud... între buni şi răi.
Iisus a deschis ușa familiei lui Dumnezeu tuturor oamenilor care primesc cuvântul Său.
"Voi pune legea mea în sufletele lor, o voi scrie în inima lor".
Ce bucurie, alianța nouă nu este înscrisă în sulurile Legii ci în inimi.
Da, uneori, inima porunceşte lucruri pe care mintea întârzie să le înţeleagă și bunătatea, deseori, porunceşte lucruri care depăşesc dispoziţiile legii. 


Înainte de cruce...
Mai grav decât suferința este gândul suferinței.
Și ce moarte de murit am să mor...?
Iisus a murit din iubire.
Acolo pe cruce s-a oferit Tatălui pentru mântuirea lumii.
La întâlnirea dintre ceea ce preferă Providența și ceea ce determină natura, între eterna creștere și nesfârșita desfășurare, întrebarea nu este a lui Hamlet, a fi sau a nu fi, ci provocarea este să poți răspunde la întrebarea lui Iisus, a iubi sau a nu iubi.Aceasta este întrebarea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu