se rotesc cerurile

din moarte şi sânge vin
port o mie şi una lumânări în suflet

e luminaţia la unu noiembrie

şi merg 

merg cu lumânări

pe doi noiembrie e anul

de când a trecut dincolo de dincolo

m a m a

lumânarea albastră scoate un oftat adânc

şi fumu-i se înalţă ca o pasăre la cer

de parcă vântul şi lumânarea s-au împrietenit

însă

întreaga lume geme

rugile-mi să ajungă la cei plecaţi

schimbă albiile văzduhului