joi, 29 martie 2018

poemul de joi îmi aparţine toată săptămâna


prin vrerea lui Hristos 

mă leagă de pârga cerurilor viitoare 


cu sufletul laolaltă în  lupta neştiută 

credincios  pune căpăstru de pace 

cărnii până la os 


pe culmea de acuitate 

ascunsă de străpuns în strigătul florilor

ochiul prins 

mă provoacă să intru în Ierusalim şi dezvelesc de joi

deasupra capului 

vederea mugurilor umblători

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu