botezul mersului pe ape / poemul pietrei

e în mine ceva
mai adânc decât mine
.
.
.
mi-e dor de gutui
crescuți sălbatic
sub ploi de vară

/

exercițiu între ciudat și interesant (Rodicăi)

vântule de nicăieri
nevoia de tine e mai rece
ca o umbră interioară
pe stări biologice

cu gânduri nerostite
sfâșietoare așteptării
mă irosești
în descifrare imensități de ceruri noi pe spații de culoare

te joci precum durerile fierbinți
în spume înghețate

uite
acest octombrie aspru
dezvelește vise pe piscuri de noapte
și număr frunze ce mă bat sângeriu
în racem
să germineze

strugurii maturi storc suflete de copil